Istoria ceaiului

Origini
Planta de ceai işi are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) şi provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost întrebuinţat pentru prima oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atât la prepararea băuturilor cât şi a mâncărurilor. Ceaiul fiind de mare importanţă pentru civilizaţiile asiatice, s-au născut legende despre descoperirea sa.
Legende
Povestea ceaiului a început cu mai bine de 5000 de ani în urmă, in China condusă de împaratul Shen Nung . Se spune că acesta cerea întotdeauna ca apa să-i fie bine fiartă înainte de a o bea, de teamă să nu se îmbolnăvească. Într-o zi, pe când vizita o regiune îndepartată a ţării, a poposit cu suita într-o pădure şi conform obiceiului a cerut servitorilor să pună nişte apă la fiert. Pe neaşteptate nişte frunze uscate au căzut dintr-un tufiş aflat în apropiere tocmai în vasul cu apă schimbându-i culoarea si dându-i o aroma neobişnuită. Împăratul curios a gustat din licoarea proaspăt obţinută şi a găsit-o foarte plăcută şi revigorantă.O altă legendă spune că Bodhidharma, un calugăr al cultului Zen care meditase in faţa unui zid timp de 9 ani, nu şi-a mai putut infrânge toropeala şi a adormit. Pentru a se pedepsi şi pentru a fi sigur că nu va mai adormi el şi-a tăiat pleoapele. În locul unde acestea au căzut a răsărit în scurt timp planta ceaiului.
Răspândirea ceaiului
Multă vreme ceaiul a fost bautura folosită numai de călugării budişti chinezi, ca fortifiant în lungile ore de rugăciuni şi meditaţii. În timp, ceaiul a pătruns şi în Japonia adus de călugării care se întorceau din China de la studii şi a cuprins toate aspectele vieţii cotidiene, de la jocurile erotice până la arta sinuciderii.Când această băutură era extrem de consumată în Japonia şi China, Europa încă nu o cunoştea. Comercianţii olandezi sunt cei care în anul 1610 aduc ceaiul în Europa. În 1636 ajunge în Franţa, în 1638 în Rusia, în 1650 în Anglia si în 1657 în Germania.Olandezii nu numai că au adus pentru prima oară ceaiul în Europa, dar au şi popularizat numele, nume care se foloseşte şi astăzi. Primul transport a fost livrat din Java, iar numele ceaiului a fost adoptat din dialectul AMOY care se pronunţa T'e ( TAY în chineză ). Portughezii, pe de altă parte, au păstrat denumirea cantoniană CHA, folosită până astăzi în multe ţari, printre care şi în România.În secolul al XVII-lea, ceaiul a ajuns şi în America, mai întâi in New York, pe calea apei. Acesta a devenit în scurt timp şi aici o bautură comună şi foarte indrăgită de populaţie. De aici, este meritul lor de a fi inventat “ceaiul cu gheaţă” (IceTea) şi “ceaiul la pliculeţ”.
Ceaiul astăzi
Ceaiul este astăzi o băutură accesibilă tuturor. Poate fi consumat la orice oră din zi: dimineaţa, în locul unei cafele (ceaiul negru), sau seara, pentru un somn mai linistit (ceaiul de tei).De-a lungul timpului, ceaiul şi-a demostrat calităţile sale benefice asupra sănătăţii şi a ajuns să fie folosit şi recomandat chiar şi de către medici, care au observat o incidenţă mai scăzută a bolilor printre consumatorii de ceai.
(articol preluat hailaceai.ro)


Cum sa alegeti un ceai

*Desi exista numai o planta de ceai, camellia sinesis, exista multe varietati, asemanator cu diferitii struguri folositi pentru a face vin. In plus, diferentele in conditiile de cultivare, varsta plantei si procesare afecteaza produsul final (la fel, ca si in cazul vinului). Infuziile ierbale nu sunt „ceai" dar un amestec de alte plante preparate la fel ca si ceaiul.
Pasi
Invatati despre varietatile de baza ale ceaiului: negru, verde si oolong. Ceaiurile negre au fost fermentate, ceaiurile verzi sunt nefermentate si ceaiurile oolong sunt semifermentate.
Ganditi-va ce dorinta sau toleranta fata de cofeina aveti. Ceaiurile negre au uneori cofeina (cam jumatate cat o cafea), ceaiurile oolong au cam jumatate cat ceaiurile negre si ceaiurile verzi au o treime din cofeina celor negre.
Invatati despre gradele de ceai si terminologie. De exemplue, „orange pekoe" se refera la o marime de frunza destul de mare si n-are nici o legatura cu aroma sau calitatea.
Incercati varietati pure de ceai din diferite zone: China, India, Sri Lanka si Japonia sunt producatorii mari de ceai, dar si tarile africane si din sud-estul Asiei produc ceai.
Gustati ceaiuri de marca, de asemenea. Ceaiul englezesc de mic-dejun este unul din cele mai cunoscute. Amestecurile variaza in functie de producator, asa ca ati putea incerca, de exemplu, cateva amestecuri de mic-dejun pentru a gasi unul care sa va placa.
Cercetati despre ceaiurile negre aromate cu infuzie de flori si flori de fructe, cum ar fi iasomie, ghimbir, lamaie si migdale. Earl Grey, probabil cel mai faimos ceai aromat, este un ceai negru cu ulei de bergamot, care ii ofera ceaiului o aroma si un gust de portocale. Exista nenumarate alte arome.
Ganditi-va la ceaiuri din ierburi (infuzii) pentru o alternativa fara cofeina. Ceaiurile din ierburi pot varia ca gust de la picant la astringent. Musetel, menta si aroma de portocale sunt cateva varietati.
Alegeti un ceai verde chinez sau japonez pentru o pauza de ceai usoara si racoritoare.
Luati o pauza de ceai englezesc si adaugati lamaie sau lapte si zahar ceaiului.
Sfaturi
Depozitati ceaiurile in borcane sigilate.
Ceaiurile la borcan sunt de obicei de mai buna calitate decat cele la pliculete, care contin frunze rupte sau chiar „praf", sau particule mici de ceai.
Atentie
Asigurati-va ca cititi despre un ceai din plante inainte de a-l folosi in scopuri medicinale.*
(articol preluat itips.ro)